Cât ne costă viaţa în Olanda?

Olanda este o ţară cu costuri ridicate de trai, dacă ar fi să o comparăm cu alte state europene. Amsterdam conduce clasamentul oraşelor cu cele mai ridicate costuri de consum. La polul opus, regiunile nordice şi estice sunt caracterizate printr-un nivel de trai relativ modest, cu cheltuieli semnificativ reduse.

Lista preţurilor medii…

• Pâinea: 1,42 euro,

• O ceaşcă de cafea: 1,95 euro,

• Un ţap de bere: 2,00 euro,

• O porţie de cartofi pai cu carne: 4,00 euro,

• Un bilet la cinematograf: 8,50 euro,

• O călătorie dus cu autobuzul: 2,00 euro,

• 1 litru de benzină: 1,30 euro,

• Închirierea unei maşini: 80,00 euro,

• Meniu de 2 persoane la restaurant: 30,00 euro,

• Ţigări: 5,50 euro.

Un pont: în pieţele olandeze găsiţi toate produsele alimentare de bază, la care se adaugă comerţul cu haine, flori, utilaje, etc., la preţuri cu mult mai mici decât cele din magazine sau din hipermarketuri. Iar adevăraţii „shopper”-i ştiu că şi în Olanda există magazine „second hand”, precum lanţul Kringloopwinkel, care vinde de la haine şi articole de menaj până la mobile şi accesorii diverse.

Sursa: Tjobs.ro | Locuri de muncă în străinătate

Cum mănânci bine, cunoşti oameni şi economiseşti bani în Franţa?

Un răspuns ţi-l pot oferi francezii.

Cea mai în vogă găselniţă franţuzească este „Apéro Géant”, aperitivul „gigantic”. În ce constă ideea? Se ia un francez, de preferinţă membru Facebook, care propune o dată şi un loc de întâlnire în oraşul său tuturor celor interesaţi să mănânce în aer liber, plus un pahar de vin şi de vorbă bună, toate pe fundal de muzică din cele mai diverse.

Se pare că putem vorbi în curând de o tradiţie orăşenească modernă. Astfel de adunări au avut deja loc în Nantes, Lille, Rennes, Caen, Bordeaux, chiar şi la Paris era cât pe ce. Tot ce trebuie să faci este să faci câte un research săptămânal în Facebook cu expresia „„Apéro Géant”. Eu am găsit deja 2 propuneri pentru Brest şi Tulle.

Cenuşă islandeză! Cenuşăăăăăă! Vindem cenuşăăăăă!

Fie criza cât de mare,

Buzunarele cât de goale,

Nu contează cât de mare e factura

Ci contează cât şi cum gândeşti!

Este criză, nu este criză, adevăraţii afacerişti cu spirit antreprenorial nu îşi pun astfel problema. Pentru ei, întrebarea este:

Ce pot să vând şi cât?

Exemplu, o mică societate islandeză, proprietara unui magazin virtual, vinde pe Internet cenuşă de la vulcanul Eyjafjoll aflat în erupţie. Succesul este cel scontat: asaltul comenzilor vine din peste 130 de ţări. Toată lumea vrea să aibă în colecţia sa borcanul de 160 de grame de cenuşă vulcanică, pentru doar 3.900 de coroane islandeze (23,80 euro).

Colecţionarii să reţină: www.nammi.is

Concluziile? Evidente! Nu disperăm, încercăm să gândim „business like”, ceea ce înseamnă:

Identificarea unei nevoi umane => Specularea acesteia => Propunerea unui serviciu => Afacere profitabilă => Bănutzi multzi în pushculitză! J

La cumpărături pe internet?

Îţi propun, atunci, să te duci website-ul celor de la LetsBuyIt.com, un site de comparare a tuturor preţurilor pentru produsele existente pe piaţa internaţională. Ştii tu, sunt cei care în iarnă propuneau unul dintre cele mai tari joburi, Consilier de Shopping.

Cauţi, spre exemplu, un laptop? Scrii „laptop” în spaţiul alocat căutării şi o listă lungă de preţuri şi produse ţi se afişează. Spor la căutat!

Lista comisioanelor frecvente la creditele bancare

Mă plimbam deunăzi prin librării şi, remarcând multitudinea de ghiduri, dicţionare şi enciclopedii care există pe piaţă, o întrebare mi s-a agăţat de lobul incertitudinilor şi al întrebărilor enigmatice:

DE CE NU EXISTĂ UN GHID DE SUPRAVIEŢUIRE PENTRU UTILIZATORII SERVICIILOR BANCARE?
Adicătălea, nu mă refer aici la o listă care să indexeze toate serviciile bancare pe care ni le-au propus/propun/vor propune băncile, ci la un ghid în care să ni se spună care serviciu e bun, care ne fură, cu explicaţii ale termenilor atât de încuietori gen „comision bancar 0%”. E clar că nu se doreşte lansarea unui astfel de ghid, dar sunt tot atât de sigură că editura care l-ar publica ar avea mulţi cumpărători...

E, până una alta, eu vă împărtăşesc ce am mai găsit eu pe paginile de net.



10 cele mai frecvente costuri

1. Comisionul de analiză: Multe bănci l-au „eliminat”, prin includerea lui în alte costuri. Atenţie, însă! În cazul creditelor pentru sume mici, acest comision poate reprezenta un procent însemnat.
2. Comisionul de acordare: Reprezintă 1% din suma acordată drept împrumut. În plus, fiecare bancă are stabilită propria valoare de calcul pentru acest comision.
3. Comisionul de administrare sau de gestiune (numit şi „comision de mentenanţă”): Este calculat ca dobandă, dar există posibilitatea de a se calcula ca procent din suma total împrumutată. La carduri: 20 de lei/an (în medie).
4. Comisionul de neutilizare: Dacă ai un contract de credit, dar nu utilizezi banii în intervalul de timp menţionat în contract, vei fi obligat să plăteşti un comision de neutilizare calculat ca procentaj din valoarea creditului neutilizat.
5. Comisionul de risc: Se percepe pentru creditele acordate fără garanţii şi e destinat să acopere riscul de neplată. Este de 0,1% din sold (dacă trebuie plătit lunar). Poate fi perceput însă şi anual sau o singura dată, la acordarea creditului.
6. Comisionul de rambursare anticipată: Poate ajunge şi până la 5% din suma plătită anticipat, deşi o directivă europeană impune băncilor să limiteze acest cost până la 1%. Unele bănci calculează comisionul de rambursare anticipată ca o sumă fixă.
7. Comision de depunere numerar: Vrei să depui bani în contul tău curent? Eşti taxat!
8. Comisionul de administrare a contului curent (sau „comisionul de retragere numerar”): Vrei să retragi bani din contul tău curent? Iarăşi eşti taxat!
9. Dobânda penalizatoare: Este calculată în procent sau în sumă fixă, este o penalitate pentru perioada de întârziere la plata sumelor datorate lunar.
10. Prima de asigurare aferentă poliţei de asigurare de viaţă: Este un cost pe care îl plăteşti lunar sau anual după ce ai încheiat un contract pentru un credit ipotecar. Acest cost este valabil pe întreaga perioadă de rambursare a creditului.

Alte costuri bancare:

• Taxa pentru evaluarea bunurilor mobile admise în garanţie;
• Taxa pentru înscrierea garanţiei reale mobiliare la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare;
• Primele de asigurare aferente poliţelor pentru riscuri generale.

Bilete promoţionale la Jocurile Olimpice 2012 (Londra)

Organizatorii Jocurilor Olimpice din 2012, comitetul londonez, doresc să înveţe din greşelile înaintaşilor lor, chinezii, şi scot încă de pe acum spre vânzare bilete de intrare la preţuri promoţionale, în dorinţa de a umple cât mai multe dintre locurile din arenele competiţiilor olimpice.

Vorbim de aproximativ 800.000 de bilete promoţionale, scoase spre vânzare la preţul de 20 lire sterline/bilet (22 euro/bilet). Nu vă speriaţi, vor mai fi puse în vânzare alte 10 milioane de tichete de intrare pentru Jocurile Olimpice şi Jocurile Paralimpice, ale căror preţuri vor varia în funcţie de locul ales şi de numărul de intrări.

Tot ceea ce trebuie să faceţi este să accesaţi din timp site-ul oficial creat de organizatori, www.tickets.london.2012.com

Din categoria “să le fac o surpriză celor din România”…

Tot din categoria “cum trimit flori şi cadouri celor dragi de-acasă” iată încă un site care propune servicii de livrare de cadouri în România, adresate românilor cu locuri de muncă în străinătate.